Alina Albert-intenții fără pretenții

Este greu, este foarte greu să iubești. Dacă ar fi ușor, ar iubi toată lumea...am trăi pe planeta iubirii. Nu, nu e ușor. Dragostea profundă, autentică vine încet. Uneori nu vine niciodată. Iar asta e trist. O viață în care nu înveți să iubești, este o viață irosită. Eu asta fac. Īnvaț. Īn fiecare zi.... Acum 13 ani m-am căsătorit cu un bărbat falit, dar și eu eram boema, trăiam de pe o zi pe alta, nu mă interesau banii. Am pornit în casnicia noastră de la minus. De la minus un milion de euro. Atât avea el datorie. Și a plătit cu toate proprietățile lui, cu toată munca lui de o viață. Se refugiase in alcool.Eu eram o femeie jefuită sufletește de viață și de bărbații pe care îi cunoscusem până atunci. Bine, eram și puțin paralelă cu realitatea când ne-am cunoscut. De ce va spun asta? pentru că mulți oameni singuri se plâng zilele acestea pe umărul meu de singuratatea lor, de trădare, abandon, etc . Nu mai aveam niciunul nimic în afară de Dumnezeu și o inimă bună. Sunteți singure dragile mele pentru că vă căutați dragostea acolo unde nu este. Perechea unui om are nevoie să fie la același nivel spiritual, cognitiv,social. Altfel, e jale. Să vă explic...din cazuistica văzută și auzită cu ochii mei. Ea merge la biserică, dar "iubește" pe unul care bate cluburile și moare după sex cu oricine, oriunde... Ea rupe în doua eclerele, dar "iubește" pe unul care este "țiplă", merge la sală, etc.... Ea face bani mulți, el este un pierde vară care o vrăjește pe banii ei. Pe urmă , când ăla o părăsește pentru una mai bogată, e dramă vieții.... Ea este altruistă, loială, prezentă în cuplu, el face bani și copii cu altele .. El are firmă, bani , școală, ea este doar frumoasa și puțin prostuță, dar ce contează? Se plânge că nu o bagă în seama și nu îl interesează problemele ei...dar pierde din vedere că nici pe ea nu o interesează dacă ăla are cu ce plăti salariile angajaților... As putea continua până dimineața. Sunteți singure pentru că nu vă puteți privi pe voi înșivă într-o oglindă bună, curată, care nu deformează realitatea. Sunteți singure pentru că vă place sclipiciul și vă puneți măști. Nu o spun cu superioritate, ci cu maturitatea experiențelor mele. Am fost și eu pe strada pe care sunteți voi acum și a ieșit prost rău de tot Abia când am putut să mă privesc în oglindă și am acceptat cine sunt, am putut să construiesc o relație frumoasă cu un partener compatibil. El era alcoolic. De opt ani bea doar ocazional. Făcea bani din orice, acum se gândește de doua ori cui folosește munca lui și cât de curați sunt banii pe care îi câștigă (curați in sensul in care sunt produși din activități curate/ de exemplu, un chirurg care transformă femeile în mutante, câștigă bani murdari, din punctul meu de vedere, desigur). Eu gravitam in jurul tuturor, mai puțin în jurul meu. Ajutam pe toată lumea, mai puțin pe mine însămi. Acum ajut doar pe cine nu se poate ajuta singur și foarte multe necuvântătoare. Ne-am iubit încet și sigur, din ce in ce mai mult. Aia a fost. Când n-am mai alergat după sclipici, am început să strălucesc eu însămi. Dar repet, am căutat un om cu Dumnezeu în gând și în suflet. Un om inteligent și cu inimă bună. Pentru că doar atât eram și eu însămi. Restul s-au rezolvat de la sine. Deci, sunteți singure pentru că alergați după cai verzi pe pereți, cum spunea bunica. Lăsați selfie-urile și priviti-vă în oglinda lucidității. E greu sa iubești. Începe cu tine😘❤️🙏